Inceput de vara

Trist nostalgic. Ma uit pe geam si mi te vad pe tine. Zambeai, iar eu in adancu-mi plangeam.
E iarna-n inima mea, e o iarna trista, cu toate ca vara sade acum pe toate casele iar soarele se da mare smecher cuprinzand o zare purpurie. E la fel, si totusi, e diferit.
Asta-i inceput de vara ? De ce exista inca melancolia ? Frate, ar fi trebuit sa dispara.
Toamna, iarna, chiar si primavara s-au dus cu greutatile lor, iar tu, prietena draga mult-asteptata, de ce ma tradezi acum ? De ce chiar acum ?
Si poate.. cateodata, o sa-mi aduc aminte de tine, cum mi-ai cuprins visul amarnic si cum ai patruns si-n vara sufletului meu. Tu, romanta neuitata, romanta ascunsa-n hainele groase ale inimii, tu.. tu ai plecat dar inca mai existi, sau nu, tu n-ai plecat nici gand.