Pe unde mă duc...

  Dau de tine . Tu ! Tu eşti cel care ... cel care mă schimbă . Te văd din ce în ce mai des şi îmi e greu . De ce ? Pentru că a fost o perioadă când te-am iubit . Ne-am iubit . Si când te văd îmi aduc aminte .

Eşti acelaşi . Neschimbat , plin de viaţă . Acelaşi tânăr de care ... drept să spun , îmi plăcea la nebunie . Mă uit în ochii tăi . Mă uit adânc şi simţi cum ...
Te-ai întors . Pete de culoare roşu-aprins îmi ies acum în relief pe obrajii de mătase . Te uiţi la mine neştiutor şi îţi vine să fugi spre mine . Dar

nu poţi . Cineva te ţine . E ceva acolo pe care n-ai putea să laşi deoparte .
Şi te-nţeleg . Te-am părăsit . E greu acum , n-am ce spune . E foarte greu . Te înţeleg , pe bune . Adică , după câte ţi-am făcut , nici eu nu m-aş ierta . Mi-ar fi imposibil .
Şi totuşi , dacă n-ar fi ea .. dar "dacă" nu rezolvă nimic . Aşa e . O să uit . Inimaginabil o să uit .

O strângere de mână , un sărut şi un adio . Te iubesc .

Atât mai vreau . Şi cu asta plec supărată mai departe . Şi va trece . Măcar mi-ai spus un TE IUBESC cândva . Un te iubesc care , izbitor , mi-a pătruns inima .